Persoane interesate

marți, 30 aprilie 2013

lumina de la capătul luminii


lumina de la capătul luminii

chipul nu are suflet
este doar o imagine
asta a dăruit creatorul lumescului
o imagine
suntem toţi imaginea lui până la dispreţ
o apă lungă
şi un pământ aproape întreg

ce rol are o singură oglindă fără raţiune
este doar un urlet
nimic mai mult
un nimic de urlet şi lumea întreagă
vopsită în alb

el a sculptat-o în imaculat
apoi a pângărit-o de la bun început
însă
cine avea tupeul să protesteze
dacă nu era nimeni
doar el însuşi?

în alb
se ascund toate începuturile caligrafice
viaţa cu luminile zidite
ca o linie îndreptată în sus
dar nu înălţimea geometrică
nici spatele formelor
marginea unui paradox şi cerul liber de sfinţi
nu ştiu exact
sau nu-mi dau voie să ştiu
nu mi-am numărat niciodată coastele
nici bătăile inimii
nu ştiu care este numele meu

poate ar trebui să găuresc cercurile
să mă hrănesc din foamea ta
să îmblânzesc şerpii
să îmi cos gura
de gura ta până învăţăm ce este iubirea
repet
nu ştiu nimic
sau nu vreau să ştiu

un punct pe care nu cred că îl voi înţelege niciodată

tristesse


tristesse

femeia de care m-am îndrăgostit
avea pielea
pătată de frigul în care au locuit
după-amieze întregi
de vrăbii

în primăvara aceasta doisprezece bărbaţi
s-au sinucis
în treisprezece identităţi diferite
şi o singură literă avea forma unei cruci
sub iluzia că oraşul
a fost răstălmăcit
întotdeauna
din oameni

luni, 29 aprilie 2013

frânturi de cuvinte şi marginea tăioasă a acestei ape

aveai străzile murdare
curgeau din piept
cu paşi puţini

din coaste
ţâşneşte
apă şi sânge
să primenească cu aer curat
aceasta carceră de sticlă
în care trăieşte chipul meu

poate din acest motiv
sorb cu nesaţ
şuvoaiele de culoare
şi te iubesc

sunt un peşte fericit
în apropierea ta
ca un câmp de apă sărată
unde sclipeşte de fiecare dată altfel

adâncimea

fotografia unei inimi

tu
eşti un arbore
cu frunzele în formă
de păsări
ai sânul bulbucat în palma mea
şi glasul abia schiţat
ţi-a rămas în buze
ca o murdărire
numele meu
de astăzi

duminică, 28 aprilie 2013

cuvinte

am smuls din mine resturile
acelei femei
care nu s-a întâmplat niciodată
şi sunt atât de seară
în călcâie
încât
mă doare călcarea în tine
în dimineaţa aceasta

suntem o primăvară întreagă

într-un fragment al declaraţiei
tu
fluierai un cântec zglobiu
despre cifra doi
eu
eram avortonul perfect tandru
ieşit în lume
ca o victorie nepricepută

mă cutremur
ca de o viziune
în sensul invers al oricărei căderi
şi cu toate astea
nu dorm
nu respir
stau dus pe gânduri
între aceşti pereţi fericiţi
unde ecoul strigătului tău
se prefăcea

că doarme

floare inversă

când au fost inventaţi oamenii
online
era trecut de ora pământului
se auzea noaptea
zdrobindu-şi întunericul
în glasul
marilor bulevarde
unde tinereţea
se plimba
cu cercuri în mână

eu îmi recuperam amprentele
din cerul gurii
tu
îmi asculţi conturul umbrei
rămas de la ultima
moarte

joi, 25 aprilie 2013

poem despre cerc

poem despre cerc

ce nu am înţeles eu
despre cerc:
este determinarea
de a nu fi
ceea ce este cu certitudine
un viu imediat

te-am îmbrăcat pădure


te-am îmbrăcat pădure

în obrazul drept
s-a ofilit urma acelei muşcături
din vremea când ne iubeam nebuneşte
anotimpurile

poate că fiecare dumnezeu a trăit la un moment dat
printre oameni
a iubit ca şi ei
a plâns ca şi ei
la propria lui moarte

multe s-au întâmplat în obrazul acela
cine mai ştie

oricum
sunt atât de bolnav de mine
încât
fiecare bucată de beznă
care îşi picură
ascuţirea
în trupul tău
nu este nimic altceva
decât un dor

un dor nenumărabil


miercuri, 24 aprilie 2013

dragoste la a treia vedere

tu nu ai voie să rosteşti soarele
după bunul plac
doar iubirea se poate prescrie
în vârful unei clădiri
sau mai bine
la marginea patului
ca o zvârcolire
între doi posesori de identitate

arborele din josul paginii şi restul coliviilor


arborele din josul paginii şi restul coliviilor

la colţul străzii
anii cei mai vechi
erau traşi la răspundere
de un contabil feroce
care avea grijă de ei
până la oasele coliviilor

şi cum nimeni nu avea mâinile nepătate
de influenţa vrăbiilor
iar zilele erau toate  la fel
de arbori
s-a decis ca judecata să aparţină
singurului bărbat cu mers îndoielnic

pentru realizarea acestui obiectiv
primăria a decretat stare de siestă
la toată lumea



marți, 23 aprilie 2013

poem despre cerc şi pătrat într-o culoare de dimineaţă

dimineţile aveau gust pătrat
nu ştiu dacă înţelegi cu adevărat
culoarea unei forme geometrice
nici dacă ai văzut vreodată mărimea unei dimineţi
atârnând la gulerul unei cămăşi
nu asta este cel mai important
contează doar gustul
ca o reclamă românească la condimente
gustul concentric al fiecărei zile
de miercuri

cuvinte


cuvinte

scuipate din adâncul animalului
străzile aveau gleznele muşcate
de întuneric
aşteptau
să se întâmple ceva esenţial

viciul crescut în spatele uşii
era de fapt un munte
care pândea
în ungherele muririi mele
să mă îmbolnăvesc incurabil
de înălţime

ca să-mi strivesc greaţa dintre cuvinte
am numărat ploile
şi urmele paşilor tăi
sălbăticiţi
într-un bob de strugure

tu
desenai impasibilă
îmblânzirea






pădurea de legănaţi


după ce şi-a desenat plânsul în pământ
gardianul a deschis ochii îngerilor
şi le-a arătat libertatea temniţei
eşafodul

luni, 22 aprilie 2013

un bulevard îmbrăcat în sinceritate

am spus cuiva
de ce îmi scriu frunzele
după ora treisprezece
zidurile crescute pe sub unghii
mi-au zgâriat privirea

îmi strivesc umbra de sfârşituri
frica
este o culoare fără gust
doar momentul
de unde mi-am început atârnarea
are termen de valabilitate
nelimitat

închisoarea

am culorile zdrobite
în poemul ăsta cu pereţii murdari
e plină lumina de bălţi
zilele îşi scuipă pământul
dintre dinţi
tu speli vasele ca o apucată
trânteşti cuvintele
fluieri un cântecel despre gropi comune
şi peşti nefericiţi

dar asta eşti tu
o lumină spânzurându-se
în poemul ăsta
cu zilele
rămase printre dinţi

dezrealitatea


dezrealitatea

ai promovat cotidianismul unei femei regulate
pe sub înfăţişare
ai construit alergări
şi iubiri la negru
eşti o realitate în balansoarul acesta

un dumnezeu cu spatele întreg

sunt cel mai încâlcit din oraş
călcarea mea şi-a pierdut memoria
călcarea ta
a rămas în mâna stângă
ca o lehamite

când ne plimbăm
ne ţinem de mână străzile
ne smulgem cearcănele din tălpi
pentru că suntem cea mai frumoasă
dezrealitate
din oraşul acesta

o singură dată

dacă m-ar putea săpa cineva
până în adâncul pământului
să vadă moartea printre gratii
încolăcindu-şi
drumurile în şir indian
ce multă rămânere în urmă aş fi
şi câte gropi mi-ar creşte în piept
închisorile
de fugă

ucide-mă odată
până nu mai rămân nimic
în tine

în această lume subtitrată


în această lume subtitrată

în mine se aud nopţile
zidite sub felinare
ca nişte câmpii de hârtie albă
unde ne îmblânzim
iluziile
şi un întreg alai de chipuri

după o muzică neauzită
dansau salomeele
casandrele
ploile întunecoase de sub privirea fluturilor
se legănau la capătul răbdării
cu o întreagă sălbăticie
în frunte

sâmbătă, 20 aprilie 2013

îngeroaicei care mi s-a întâmplat

următorul victimaj
sub pielea literelor
a fost de fapt un asediu
de dumnezei şi îngeri
scuipaţi prin sertare
după valul de sinucideri

au învăţat să îmbătrânească
doar femeile care sufereau
de maturitate

vineri, 19 aprilie 2013

constatarea ultimului doi

rămânerea în urmă
nu este decât o constantă
o moarte puţină aş spune
şi cum nimic nu este permanent
degeaba ne lovim cu pumnul
în pieptul aceleaşi uşi
rămânerea
este ca o cetate
cu fugile deschise
din propriul
tu

joi, 18 aprilie 2013

în spatele acestui limpede


teama este contagioasă
din adâncimea unui zâmbet
îmbrăcat în femeie
aici
răspunsurile au sânii goi
aici
vieţile sunt culese direct
din mărul lui adam

se aude culoare albastră
în lătratul fluturilor
glasul jilav
a pătat lumina scăpată din braţele
ultimei încăperi
de oaspeţi

la începutul acestei păsări


la începutul acestei păsări

din punct de vedere narativ
mai avem ceva de mers
într-un alb complet unde se aud toate culorile
smulse din umerii zburătoarelor

înălţimea trimisă la eşafod
ca un spectacol
în care nimic nu este definitiv

nici măcar moartea

miercuri, 17 aprilie 2013

o altă sinceritate


o altă sinceritate

în burta chitului se auzea noaptea
se prefăcea că doarme
dar tu ţi-ai dat seama
ţinea un ochi enorm deschis
iar împrejurul pupilei era un câmp de apă sărată

în adâncimea lui
trăiau frânturi de oameni
revărsaţi
ca nişte după-amieze
în centrul insomniei mele

năruit în cântec
pândit îndelung
animalul din mine făcea dragoste
în urma lui
marile bulevarde
aveau orbitele goale
ca o lene programată a simţurilor
a raţiunii impotente
incunabul
care nu spune nimic
nu tace niciun minut

chiar dacă eşti o fugă
care nu mi s-a întâmplat niciodată
în fiecare seară de femeie
cineva din noi
pleacă
să cumpere iluzii
şi foame

marți, 16 aprilie 2013

poem fără sânge


poem fără sânge

între pulpele tale mi-am ascuns nepăsarea
nopţile transcrise pe foi albe
cu o jumătate de gură
împărţirea
scuipată din ochiul unei viziuni

şi eram în al doisprezecelea arbore
cu zilele uscate în vene
ne arătăm cu degetul arătător
în pielea murdară de herghelii
până într-o dimineaţă
când ne-am surprins
nechezând uşor


luni, 15 aprilie 2013

împuţinare


împuţinare

înjur vântul
care ţi-a răvăşit tinereţea
până nu a mai rămas niciun astăzi
sub tălpile tale
doar o lumină surdă
se zvârcolea
în necuprinsul obrazului
transforma pielea în pagini albe
din adâncul cărora creşteau munţii
cu orbitele goale de cuvinte
fără nicio formă
sau înţeles

doar tăcerile dintre ele
rămăseseră atât de nemotivate
păsări

rămânerea în urmă

în spatele coastelor
ţi-am abandonat ploaia
am tăiat o jumătate dintr-o bătaie de inimă
şi m-am ascultat de apă

creşterea dinspre cerul gurii
era doar ecoul unei fugi
frânturi de cuvinte despre care nu ştia nimeni
sfâşiau pielea cu dinţii
nu au fost auzite niciodată până acum
nu le cunoştea nimeni
doar câţiva susţineau
că ar fi îngeri

de la primărie au spus nu
nu ai acte asupra ta
eşti un nimeni
chiar dacă te-ai mărturisit
eu sunt cel care este
ei au spus nu
poate o să ne mai amintim de tine
din când în când
dacă mai treci pe aici

te-ai întors acasă
ai pus cafeaua la fiert
şi ai numărat atent restul anilor tăi

treizeci de arginţi
A apărut o eroare în acest obiect gadget