într-un fragment al declaraţiei
tu
fluierai un cântec zglobiu
despre cifra doi
eu
eram avortonul perfect tandru
ieşit în lume
ca o victorie nepricepută
mă cutremur
ca de o viziune
în sensul invers al oricărei căderi
şi cu toate astea
nu dorm
nu respir
stau dus pe gânduri
între aceşti pereţi fericiţi
unde ecoul strigătului tău
se prefăcea
că doarme
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu