cuvinte
scuipate din
adâncul animalului
străzile aveau
gleznele muşcate
de întuneric
aşteptau
să se întâmple ceva
esenţial
viciul crescut în
spatele uşii
era de fapt un
munte
care pândea
în ungherele
muririi mele
să mă îmbolnăvesc
incurabil
de înălţime
ca să-mi strivesc greaţa
dintre cuvinte
am numărat ploile
şi urmele paşilor
tăi
sălbăticiţi
într-un bob de
strugure
tu
desenai impasibilă
îmblânzirea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu