Culori îndrăznețe se gudură sub
pielea mea. Tac și nu taci. Deschid cava până țâșnește viața din
pieptul păsării. Tu mă privești cu o iubire migratoare în colțul
buzelor.
Este vineri și vineri negru în ochiul meu de sticlă.
Tac și nu taci.
Niciunde
Nicicând
Niciodată din poemul acesta
(DD)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu