poem hai sau high sau creierul nostru plin de riduri
deși m-am intoxicat cu înălțime
iar tu
să fi linsă cu degetele altei
femei
să ne lăsăm pradă distanțelor
ca niște posesori de rămășițe
pământești și străzi lăturalnice
scrise cu greșeli gramaticale
la nesfârșitul mâinilor tale
care nu au fost în viața lor
capodopere
doar oglinzi din cea mai simplă
generație de fluturi și virgule
crucificate până la cenzură
în onoarea crimei justificate
de sulițașul guerrillei
care a ordonat atacul de panică
sunt doar lumini atârnate din
pământ
și nu mai știu exact
probabil cam aceeași specie
carnivoră
care s-a oferit spre abandon la
vârstă înaintată
născută femeie până la un punct
și numele nostru până în
celălalt
în rest o tăcere adâncă ca o
groapă de excavator
și eu
da
eul meu alergând dezbrăcat
prin tine
numai la modul acesta se poate
dărui numărul doi
ca un procentaj în linie
dreaptă
sau de cameră obscură
până la inimă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu