95 de păsări
ne muşcam unul celuilalt
tăcerile de sub tăceri
şi ne priveam certurile
din colţul ochiului
ca pe o zi de femeie
cu picioarele
înfometate
am decupat ultima
câmpie murdară cu înjurături din oraşul
cu buzele cărpite
când te îmbrăcai în
culoare şi dansai în pieptul meu
cu paşii găuriţi
când te lăsai pradă
răbdărilor subţiri
iar pământul ţi se
tolănea în vene
ca o risipă
în largul tău
ploua cu sughiţuri
şi se auzea invidia
ca o lovitură de
pumnal într-un zâmbet
ne mai aşteaptă
încă o viaţă din cinci litere
în talpa noastră
dreaptă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu