din fizicitatea ta au început
să zboare toate orele
în tine
se culcau trupurile
ciulite ale cerbilor
urechile vechi
aruncate de-a valma
într-o singură
mănuşă chirugicală
din spatele căreia
nu se auzea frigul implorând
îmbolnăvirea de
luciditate
sunt astăzi
în mâinile tale
deşirat ca o
radiografie în care citeşti tăcerea muşchilor de sub piele
venele murdare unde
am aruncat toate violurile epoletizate
chipurile femeilor
în care nu mai
aleargă nimeni nopţile rupte
în bucăţi
comestibile
şi bătăliile mele
care nu au ucis
niciodată identitatea cuiva
uneori
când nu mai suport greutatea
săruturilor ondinice
sap o adâncime şi
mă arunc în numele cuiva
sau mă las infectat
de toată durerea unei naşteri fără anestezie
nu caut
nu cer
nu vreau
în schimb
îţi respir vârsta până
la ultima literă
sau cifră dispusă
să se lase iubită de un ochi întunecat
astăzi
am să fiu
sinucigaşul tău
şi mă vei iubi
nebuneşte pentru asta
voi bea
până la ultima
picătură din respiraţia mea
tu
îmi vei castra
îmbrăţişarea
chiar în dreptul
somnului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu