Persoane interesate

marți, 6 noiembrie 2012

mă mai îniubeşti?


am fugărit realitatea cu toate fugile
cu toate răutăţile
sunt ultima uşă deschisă în umărul tău drept
şi am vieţile nepurtate
dacă mâine îmi vor creşte ţipete curate
în vârful degetelor
am să dau vina pe tine iubito
pentru că te-ai născut cu o mare la îndemână

eu cred că m-ai iubit
pentru că nu am avut niciodată pământ de ascuns
nu am fost marea ta
am fost bărbatul tău
şi este inima mea iubito
este inima mea sub care te trezeşti
atunci când nu sunt mort de toate cuvintele

doliul mamei mele mi-a precedat naşterea
şi îmi este atât de ruşine
că nu te pot invita decât la un cuvânt
plin de taţi proşti şi mame călătorite

doamne
cât poate fi de absurd să fi om

Un comentariu:

  1. Felicitari, in semn de trecere, de la `capatul` cuvintelor..Te citisem pe reteaua literara, dar e de preferat intimiatea bogului unde tipatul rotund se murdareste de viata..

    RăspundețiȘtergere