în umărul drept al bulevardului
oamenii îşi dăruiau zâmbetul
proaspăt spălat
colecţionarului de fluturi
îşi numerotau mamele
în colţul drumului
ca pe o aşteptare de unică
folosinţă
şi cultivau ziduri goale
de o parte şi de alta a
ochiului
sunt prostul sincer care te
iubeşte
odată pe zi
în fiecare zi când lumina este
mai puţină
şi tu eşti cuvântul sculptat
din pleoapa mea stângă
ca o viaţă întreagă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu