nu am gândurile
împrăştiate în pleoapele tale
pentru că
zidurile ce ţi-au crescut în degete
nu aveau
colţurile zgâriate dimineaţa
iar luminile cu
pumnii sfărâmaţi
urlau viaţa
într-o oglindă sinceră
iubito
dacă mâine
îţi voi cuprinde
în braţe trupul
lumea îţi va
cădea din piele ca o crustă
şi vom fi din nou
curaţi
iar dacă te vei
înconjura de alte mâini
acestea îţi vor
mima iubirea
desăvârşit
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu