a doua trezire dintr-un poate

aveai auzul spart după naşterea frauduloasă
din spatele scenei unde te-au cunoscut prima dată
ceilalţi însemnaţi în frunţi
scund cioplite de un artist modernizat
pe banda mea de mers

nu eşti întâmplată de mult şi din cauza asta
vorbeşti mai puţin cu douăzeci de minute
în urma răspândită de suma apelor neurnite
din împrejmuirea înţeleasă aşa cum vine
însă
chiar şi lacurile au ales să se prăbuşească
din cineva

realităţile au fost creaţia unui singur ins perfect  treaz

poate de asta spatele ţi-a crescut îndeaproape
sprijinit de peretele alb
ca o hârtie curată