răgetul ajuns la cer şi nefericiţii donatori de organe

cuibărit într-un zid îngrozit

cu marginea nesătulă a unei ore
stropită de învârtoşare
număr minutele uitate în câţiva nenăscuţi
bătuţi de umbră

am smuls tăcerea bestiei
pământul s-a cutremurat
trenurile speriate au înmărmurit în mijlocul câmpului
şi cârdul de înaripaţi care dirijau traficul
la suprafaţa cuvântului
s-au refugiat dârdâind

într-un sertar

lichidul care se scurgea peste moaca stafidită a moşierului
era un surâs prăvălit
între ridurile cutreierate de muezinul
cu lujerul somnului în voce

m-aş aventura
până la capătul coridorului
unde îmi stă creierul tolănit ca o şopârlă
într-o lumină puţină
şi cu orice palmă aflată la îndemână
reuşesc cumva să acopăr

destinul de maimuţă