Persoane interesate

miercuri, 6 august 2014

[când am rămas nevinovaţi era deja miezul nopţii]



ne căram fugile de o sută de ori prin intermediul celuilalt
după o vreme ţi-am desenat prima distanţă
dar nu aveai gesturi în minte
nici paşi să ajungă maturi până la sfârşitul frazei
pielea ţipa de încântare când mă lua în braţe
iluzie plimbată prin lesă
încântată
să simtă adevărul din spatele lumii
revoltându-se gălăgios

când am devenit miezul nopţii
eram deja nevinovaţi

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu