aveam oasele frumos aliniate în ordinea culorilor
prin care a trecut împuşcătura
gândurile găurite pe datorie mă urmăreau
pe sub pământ
cum îmi schimb înfăţişarea
cum devin altcineva
perfect de palid
deasupra tuturor oamenilor vin alţi oameni
cu alt pământ în piept
cu alte hohotiri de carne moartă
să mângâie somnul celor rămaşi captivi
în jos
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu