o naştere de lungă durată
dacă ţi-aş
caligrafia zâmbetul ca pe o concluzie despletită în stânga
mai puţin
importantă a unei îngropări
din care au crescut
blocuri riscante şi oameni imposibili
nu ar mai exista
niciun risc de tinereţe prematură
într-o promisiune
ne-am acuza reciproc
frunţile
de întuneric şi
dialoguri inoportune
de boli incurabile
şi camere nerespectuoase în care zilele au gurile cusute
până la ultimul
minut
ori la modul acesta
de respiraţie nicio preistorime nu şi-ar mai aminti
cum este să nu te
hrăneşti din adâncimea mâinilor
singurei păsări
zidite într-o femeie
de prost gust
arbori tandri
descălţaţi de
restul cuvintelor prost înşurubate în promisiunea unei bătrâneţi umane
scăpaţi în ei
înşişi până la mirosul greu de suportat al unei sinucideri
încartiruiţi după
lungimea bălţilor de sânge şi urină
murdari de atâta
frică învăţată pe de rostul tăişului
îşi mărşăluiesc
unul prin celălalt temniţele
ca nişte soldătei
de plumb
în care odinioară
ne-am fost fiecare
de la întrebările
bune
până la sfârşitul
foii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu