la câteva minute după naşterea
mamei mele am apărut eu
cred că cea mai
înfiorătoare parte a vieţii mele a fost stânga
şi nu luat ca termen
repetitiv pentru o sumă de inimi isterice
îngropate pe sub
coaste
ci mai mult pentru
modalitatea prin care mi-a consacrat furia de a încerca să mă hrănesc
cu dreapta fiecărei
femei abandonate în necesarul de iubire al trupului meu
un fel de mişcător
în elementul mişcător delatinizat până la scârbă
dar
toate fricile trec la
un moment dat
după uimitoarele
salturi prin vârsta altuia
pentru că eu iubesc
să călătoresc prin trupurile femeilor mele
bulevardele cele
mai neîncepute de cangrena paşilor
şi nu este deloc uşor
să te rătăceşti între pulpele lor lor imprecise ca un tren de marfă
e ca şi cum ai
completa un rebus cu mâinile cinstite ale unui orb
o deşurubare a
conştiinţei până la ultima fărâmă de însemnătate
sau durerea simplă
a pământului de sub călcatul meu
şi ce astăzi
îmbrăcat în gol ne zgârie anotimpul cicatrizat în talpă
suntem ferestre
răspunse într-un larg de pâine
atât de adânc
descrişi în trupuri ne ascultăm frigul dintre pleoape
încât
nu mai are niciun
rost să ne bâjbâim pe litere
când ne urmăm orbeşte
execuţiile
de aproape
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu