viaţa
ca o turmă de păsări
şi liniştea se poate memora
este doar un cuvânt în fond
şi cu toate astea nu vom prinde niciodată
începutul drumului
mereu ai fost împotriva libertăţilor
moştenite după tăceri întregi de oameni
mereu ai oferit nimicul la schimb
eu
un tricou în aceeaşi nuanţă de negru
o altă pereche de blugi
şi veşnicia prinsă în coadă
sau apelul pierdut
de la sfârşitul telefonului
naiba ştie
cu siguranţă ai putea să citeşti o carte
despre identitatea degetelor mele
să-mi descompui gesturile până la ultima zi
de când m-am născut
şi?
te-ar ajuta cu ceva
să-mi înveţi numele
pe de rost?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu