păsări de piatră
de fiecare dată
când trebuia să fug din tine
am avut la
dispoziţie o cădere imensă
un dialog acid cu
mine însumi
pe care de altfel
nu l-am câştigat
niciodată
o să-ţi mătur
serile cu un rest de înger
tu mă vei strânge
de inimă
până nu se mai aude
nicio respiraţie
căzând
iar la sfârşitul
zilei îmi vei cere
să construim un om
după chipul şi
asemănarea noastră
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu