dacă cineva ţi-ar număra geamătul
scurs între umeri
oră fixă
în ordinea condamnărilor la sinceritate
ar ploua cu nemişcare
ne-am ascunde din celălalt
sertarele
morţile
aerul dintr-un expir
şi cele două litere
din tine
dar nu cred în orele fixe
care ne alcătuiesc nimeniul
dintr-o fugă cu tălpile goale
ar însemna
să-mi interzic inspirul
din laptele mamei mele
ca o şoaptă
ar însemna să rămân sertarul
în care o inimă de femeie
bate în gol
o literă întreagă
din numele meu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu