am memorat uşile ce
pot fi încălcate
în liniştea unui om
care s-a lăsat de
moarte
sunt ultimul din
cuvântul acesta
mi-au încolţit
plecări în adâncul oraşului
tu lingeai ţipetele
dintre noi
aşternuturile în
care te ţineam minte
aveau pleoapele
închise în pleoape
ca o rugăciune
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu