urletul zidurilor
cu spatele gol
aparţinea unui
animal cu picioarele sculptate
într-un copac
slab la înfăţişare
şi de jur
împrejur mâini de femei tinere
peste care atârnă
aerul ca un prilej
pentru că
următorul sân al tău a rămas nemângâiat
greu a fost
timpului meu să te ţin locului
mai ales de când
ai devenit stăpână peste regatul leilor
şi mi-ai
mărturisit că nemărginirea
încape într-o
jumătate de bărbat
apoi într-o singură
unghie
din acest motiv
la jumătatea
fiecărei zile
o altă jumătate
de tren opreşte într-o jumătate de gară
ca să adune toate
părţile stângi din trupul meu
şi restul lumii
aşteptând în jumătăţi de colţuri
nu este bătaie de
orologiu ceea ce auzi
sunt cârje lovite
unele de celelalte şi tălpi răstite
în burţile
caldarâmului din care a căzut un singur strop de sânge
verde
aceasta este
culoarea
în care îţi
întemniţezi bărbaţii
la fiecare
jumătate de oră când nu mai rămâne nimeni
să audă cum se
prăbuşesc străzile în palme
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu