va trebui
să mă
reobişnuiesc încet
cu mirosul
urletului pe care îl porţi
neatent
înapoia
pântecului
ca pe o fractură
psihică de proporţii
catastrofale
şi zbaterea
scurgându-se din coapsele stângace
peste care s-au
legănat însutitele îmbrăţişări
ale căutătorilor
de lacuri goale la mijloc
dacă ar trebui să
caut conturul propriei mele umbre
într-un început
al sfârşitului unui lătrator de spate drept
nu mi-aş mai
recunoaşte urmele paşilor
în trupurile
goale ale femeilor mele
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu