moartea doare cel
mai tare carnea
şi constantele
adunate
dintr-un singur
anotimp simpatic
nu-şi plâng de
milă
între punctele de
suspensie ale unui ins
cu spatele
croşetat într-un zid suspectat
că se prăbuşeşte
în zilnicitate
dar câtă
răzbunare se cuvine
pentru ceea ce ni
s-a întâmplat până acum
când supravieţuiam
unul din
întretimpul celuilalt
cu geamurile
pline de amprente
neţipate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu