înconjurat de pofta
întrupaţilor
îţi ascunzi
timpurile trecute şi un
infinit cu pielea încruntată
morţile rândurilor şi
morţile pe capete
aruncările în dealuri şi
urcările din normalitate
cu lacurile goale de tot
limpedele
vârsta celor care îşi
aruncă
chipurile
într-un singur cuvânt
între durerea simplă şi
compasul care desenează cuburi
doar banul văduvei face
diferenţa
şi este îngrozitor de
noapte
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu