înaintea ochilor tăi răsăritul

lihnit de bătrâneţe
un munte infectat de picioare
şi-a ucis moartea de şapte ori
până să înţeleagă timpul aşternut
în pietre

a urmat liniştea

până în creştetul umerilor
şi eu sprijinind aerul
din care nu eram sigur
dacă voi mai ieşi în viaţă

după preţul cântărit în oameni
numai Dumnezeu mai era în stare

să fie viu