scrisoare deschisă unei alte jumătăţi

o constantă de sine stătătoare într-o frunte

era un alt fel de timp
care păstra intact gustul pământului
şi o jumătate de oră atârnată
la capătul început de umezeală al unei răspântii

peste tot

drumurile alunecau din tălpile vieţaşilor
şi nu exista niciun aproape
câteva nopţi cusute în umeri
piciorul de carne al lui Alexandru
care se chinuia să se nască
şi câţiva degustători de trepte

caut sensurile invers

din oameni încrucişaţi
picioarele primului
care treptat au devenit două
cu o singură legănare
un mers apăsat
şi o singură neliniştire îmbrăţişată în pleoape

nici măcar nu avea să se mai întâmple nimic
sau cine
tăcerea din ungherele mohorâte
pudra de beznă în care se afunda pasul balerinei
a devenit un pas de deux
pas de trois
şi o altă pustietate

cu termen de garanţie nemotivat