Persoane interesate

marți, 18 noiembrie 2014

[nu ştiu cum se construiesc subpământurile]



locul meu nu înseamnă nimic în amintirile tale
puţin mai puţin decât dragostea unei păsări
pentru colivie
şi puţin multul
dezbrăcat în albul ochiului până la obişnuinţă

(oh şi ce înălţime de moarte început să transpire din sufletele noastre)

sunt cel mai dispreţuit mecanism din inima iubitei mele
funcţionez ca o greşeală gramaticală
cordonul ombilical al unui telefon sincer
despre acel pas care urma la întâmplare
după o singurătate
când oraşul reîncarnat în trup de femeie
a reuşit să redevină
noapte









(DD)

Dorei

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu