[Zilele strălucitoare atârnă fericite de capătul frânghiei]

Capătul strălucitor al frânghiei s-a rătăcit în inconştienţa trotuarului. Trotuarul strălucitor din această dimineaţă.
Când nu este nici senin nici decembrie. Când eu sunt acel tu răstignit. Cu zilele strălucitoare şi fericit atârnate de capătul frânghiei.
Capătul acela strălucitor de femeie.





fragment din romanul în lucru
(DD)

[nu ştiu cum se construiesc subpământurile]

locul meu nu înseamnă nimic în amintirile tale

puţin mai puţin decât dragostea unei păsări

pentru colivie

şi puţin multul

dezbrăcat în albul ochiului până la obişnuinţă

(oh şi ce înălţime de moarte început să transpire din sufletele noastre)

sunt cel mai dispreţuit mecanism din inima iubitei mele

funcţionez ca o greşeală gramaticală

cordonul ombilical al unui telefon sincer

despre acel pas care urma la întâmplare

după o singurătate

când oraşul reîncarnat în trup de femeie

a reuşit să redevină

noapte

(DD)

Dorei