marş
de singurătate
în oraşul meu
un singur cuvânt suferă de ploaie
al doilea nu avea încă duminici
doar mâna dreaptă
se sprijinea de o sinucidere
strângeam în braţe toată această alunecare
creştea în mintea mea
sângele unei femei care m-a întâmplat
şi durerea pierdută în cădere
avea ochii deschişi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu