în
spatele tău de umbră
e înnebunitor
să intri într-un fierbinte
trăibil
să construieşti un
alb privat
în care să te laşi
de mine
ca de o haină roasă
la culoare
am adunat
alergările de-a
curmezişul degetelor
închipuirea zilei
incendiate se străduia să nască un bărbat frumos
cu irişi verzi
se calculau zilele
rămase
strigate pe nume
locurile unde nu îl
cunoştea nimeni
niciodată
moartea capătă gură
nu din mâinile abia
ieşite la viaţă
ci din înţelegerea
lor
cu mult înainte de
gesturi
un fel de lamă
peste venele scurse de mult
în fond în oglinda
acestei ape
niciun gest nu
rămâne
în urma altui gest
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu