***

mi-ar place să mă arunc în lungul pământului
ca o sinceritate
ca o răzvrătire de dumnezei închiriaţi cu ora
să am venele suflecate între cuvinte
până nu mai simt nicio alunecare
de-a curmezişul pietrei

mi-ar place să te îmbolnăvesc iremediabil
de mine
să te hrănesc din înfometarea unei păsări
cu toate degetele pline
de străzi

aşa
ne-am fi oraşe o viaţă întreagă
tu
vei cultiva balene în puţinul ferestrei
iar eu ţi-aş desena zâmbetul

din jumătăţi în jumătăţi de culoare